plantele nu ajunsesera la maturitate... soiuri dominant sativa si-or fi soptit in barba cei de la Diicot... 100+ ghivece... cu siguranta baietii l-or citit pe Gantz si al sau indrumar pentru self-watering pots... documentare zici... bine ca n-or zis icmag ca altfel ne beleau pe toti...
Ati fost vreodata la cosit ? Stiati ca o caruta plina ochi cu fan uscat nu are decat cateva sute de kg ? Ia imaginativa urmatoarea scena :
un drum de tara, toamna, pe inserat, pe care aluneca agale un sir de vreo 10-15 carute pline ochi cu muguri uscati.
Haşişul şi marihuna
Droguri din această categorie de substanţe:
Haşişul (engl. "pot", "shit") este răşina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Haşişul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate şi se prezină - în funcţie de ţara de origine - în nuanţe de culoare roşie, maron, verde sau negru.
Marihuana (engl. "grass", "kif", "Heu", rom. "iarbă") este un amestec din frunze, tulpini şi inflorescenţe mărunţite ale aceleaşi plante, ce are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin.
Forme de consum:
Haşişul şi marihuana se fumează în formă pură sau în amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substanţele active sunt absorbite de Organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instalează după circa 10-20 de minute după începerea fumatului.
În cazul consumului de fursecuri cu haşiş, ceai sau produse de confetărie cu conţinut de haşis, efectul se instalează mai târziu (după 1 - 2 ore).
Substanţe active:
Tetrahidrocannabinoidele (THC) sunt substanţele psihoactive ale acestor produse vegetale.
Substanţele active din cannabis au o istorie îndelungată şi plină de tradiţie, ca medicamente. În ţările Orientului şi Americii latine, aceste substanţe sunt puternic răspândite şi au indicaţii de consum medicale şi mai ales sociale.
Efecte şi pericole în caz de abuz:
Efectele biologice actuale ale cannabisului sunt reduse şi aproape nesemnificative. Au fost constatate următoarele efecte: creşterea frecvenţei pulsului, o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzătoare stărilor de meditaţie şi concentrare.
De asemenea, pot apărea simptome ca: scăderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei nazale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie imperioasă de foame.
Efectele psihice ale substanţelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea şi mediul social al consumatorului.
Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. "cannabis high", "social high"). Printre efectele iniţiale se numără adesea o stare de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzaţie plăcută de siguranţă şi ocrotire (germ. Geborgenheit). Urmează stări introspective şi echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot apărea oscilaţii ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepţiei mediului extern şi intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor de grup.
Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare ("Rauschzustand") poate duce la perceperea defectuoasă a realităţii obiective. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor noi, ceea ce poate avea ca şi consecinţă apariţia unor stări de anxietate severă.
Ameţeala după cannabis nu are aceeaşi evoluţie în toate cazurile, există şi stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanşa psihoze schizofreniforme.
Potenţialul de a crea dependenţă:
Dependenţa fizică de substanţele active din cannabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului.
Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în urma consumului de cannabis corespund definiţiei de "drug dependence" (dependenţă de droguri) formulată de OMS: "Dependenţa psihică şi/sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu."
Majoritatea consumatorilor iau haşiş sau marihuana aproximativ o data – de două ori pe săptămână, de regulă într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obişnuit consumul de alcool. De regulă, această categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe săptămâni/luni.
Creşte însă numărul consumatorilor care fumează zilnic şi a căror ritm de viaţă, sentiment de siguranţă şi stare generală este sensibil tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunţarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la nelinişte, alterarea stării psihice şi tulburări de somn. Timpul de înjumătăţire al THC la persoanele neobişnuite cu haşişul este de 50 până la 60 de ore, în timp ce la persoanele obişnuite scade la aproximativ jumătate. Această observaţie sugerează o toleranţă semnificativă în cazul consumului cronic al substanţei.
Consecinţe pe termen lung:
Până acum, nu au putut fi demonstrate modificări organice majore. Riscurile pentru sănătate sunt apreciate, în ansamblu, a fi mai mari decât care apar în cazul tabagismului.
Cercetările au evidenţiat modificări hepatice, pulmonare (conţinutul de gudron al substanţei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) şi mai ale ales psihotice.
Comunicările despre modificări ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar şi la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental până în prezent.
de risc. doar sub forma de extract este considerat de mare risc.
Cannabis sativa constituie, potrivit tabelului III anexă la Legea nr. 143/2000, drog de risc şi traficarea plantei se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) din lege, chiar dacă la analiză se evidenţiează prezenţa tetrahidrocannabinolului (THC), deoarece, în raport cu factorii de sol şi de temperatură, precum şi de alţi factori, planta biosintetizează în mod natural acest produs chimic.
THC constituie drog de mare risc prevăzut în tabelul I anexă la legea menţionată şi traficarea acestuia se încadrează în prevederile art. 2 alin. (2) al legii, numai dacă se prezintă sub formă de extract, obţinut prin anumite proceduri chimice, iar nu dacă se regăseşte în planta cannabis sativa în mod natural.
Secţia penală, decizia nr. 3115 din 27 iunie 2003
Prin sentinţa nr. 482 din 27 mai 2002, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat pe inculpatul C.F. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri prevăzută în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, prin schimbarea încadrării juridice din prevederile art. 2 alin. (2).
Instanţa a reţinut că, în cursul zilei de 29 ianuarie 2002, inculpatul a oferit spre vânzare unor persoane 4,04 g cannabis.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, în plicul găsit asupra inculpatului s-a pus în evidenţă cantitatea menţionată de cannabis, drog ce face parte din tabelul III anexă la Legea nr.143/2000.
Împotriva sentinţei procurorul a declarat apel, susţinând că încadrarea juridică dată faptei este greşită, întrucât în proba supusă analizei a fost pusă în evidenţă prezenţa THC, drog de mare risc, care atrage încadrarea faptei în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2002.
Pentru clarificare, Curtea de Apel Bucureşti a dispus completarea raportului de expertiză efectuat în cauză.
În noul raport de expertiză s-a arătat că planta cannabis sativa, echivalentul cânepii, în raport cu mai mulţi factori (temperatură, sol) biosintetizează un compus chimic numit THC, acesta regăsindu-se în plantă în mod natural.
În raport se mai arată că este corectă calificarea plantei cannabis ca fiind drog de risc, astfel cum este prevăzută în tabelul anexă III la Legea nr.143/2000, şi nu drog de mare risc, deoarece produsul tetrahidrocannabinol (THC) este drog de mare risc numai dacă se prezintă sub formă de extract, urmare a unor proceduri chimice.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin decizia nr. 769 din 28 noiembrie 2000, a admis apelul declarat de procuror pentru alte motive, menţinând încadrarea juridică dată faptei.
Critica din recursul declarat de procuror, privind încadrarea juridică, nu este fondată.
Împrejurarea că la examenul de laborator a probei de cannabis deţinută de inculpat s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol, substanţă psihotropă înscrisă în tabelul I anexă la Legea nr.143/2000, ca drog de mare risc, nu este de natură să conducă la concluzia că fapta
ar trebui încadrată în prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr.143/2000, deoarece, cum se arată în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi în cel de completare a acestuia, THC este drog de mare risc numai când există sub formă de extract, obţinut ca urmare a unor proceduri chimice, iar nu şi în situaţia în care se regăseşte în plantă în mod natural, astfel cum este cazul în speţă.
Sub acest aspect soluţia este, deci, temeinică şi legală, recursul procurorului fiind admis pentru un alt motiv.